subliniază contribuțiile fraților Lapedatu în generația Marii Uniri
Revista TRIBUNA din Sibiu a publicat la 12 ianuarie 2022 sub semnătura Pr. Constantin Necula un scurt și foarte inimos comentariu asupra conferinței despre frații Lapedatu ținută la Paris cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la nașterea lor, și publicată ulterior în broșură. (https://www.tribuna.ro/news-archive.php?date=12.01.2022) Intenția conferinței a fost nu atât de a enumera funcțiile ocupate de cei doi frați (o enumerare în sine destul de prestigioasă) cât mai ales de a reliefa ceea ce au făcut ei în acele funcții. O construcție statală atât de dificilă ca cea cu care s-a confruntat România după Marea Unire a fost desigur purtată în primul rând de casa regală și primul ministru, dar nu s-ar fi putut realiza în mod durabil fără demnitari ca frații Lapedatu care s-au dedicat acestei opere atât ca aleși în organele legislative cât și ca titulari ai unor funcții de răspundere în domeniile lor de competență. Reproducem mai jos această publicație.
Picătura de Carte
O Conferință prinsă în coperta memoriei
Pr. Constantin NECULA / 12.01.2022
La sfârșitul anului trecut, pe când finalizam cu Sorana Maier Bițu volumul legat de președinții ASTREI– Asociațiunea ASTRA, recuperarea unei Memorii culturale. II. Președinții, Eikon, 2021, 117 pg.- am redescoperit numele celor doi frați Lepădatu. Gemenii devenirii noastre naționale: Alexandru (Martirul, căci moare la 30 august 1950 la Sighet) și Ion (stins la 24 martie 1951). Printre sursele de inspirație și recuperare a memoriei lor ni s-a dăruit volumul Dr. Andreas Wild, Frații Lapedatu- artizani ai României moderne în generația Marii Uniri (Ed. Fundația Lapedatu, f.a, ed. a II-a, 64 pg.). Este vorba despre publicarea Conferinței prezentate de autor – vicepreședinte al Fundației Lepedatu – la Paris, La Maison Roumaine, la 8 octombrie 2016. Este cea mai restrânsă și coerentă prezentare a celor două personaje majusculare ale demnității noastre cultural- economice, monumente ale rezistenței în timp a efigiei bărbaților de Stat. În cel mai adânc sens al cuvântului. Citisem cu plăcere albumul Gemenii Lepădatu. Istorie și finanțe (Ed. Oscar Print) și identificasem, în diferite faze ale documentării în raport cu o serie de lucrări că Profesorul Ioan Opriș este – cum îl consemnează Andreas Wild, „leaderul cercetării istorice” legate de cei doi frați. Dar de data aceasta avem la îndemână o sinteză a vieții și activității lor, o prezentare dramatică a unor destine. Dar și o scurtă prezentare a modului în care urmașii celor doi frați ridică din uitare efigia lor de oameni ai Unirii celei Mari. Poate ar trebui, păstrând oarecum și logica capitolelor prezentării autorului nostru, să scriem direcțiile în care cei doi frați au strălucit. E dificil. Pe Alexandru îl aflăm implicat în Comisia și editarea buletinului monumentelor istorice, în chestiunea tezaurului de la Moscova și în Comitetul național al refugiaților români și pregătirea păcii, în organizarea Universității Daciei Superioare, ministrul cultelor și artelor, legiferator al regimului general al cultelor legea teatrelor, Președinte al Academiei Române și al Senatului. Mucenic în temnița Sighetului. Cel de-al doilea- care a evitat arestarea doar pentru că era bolnav de coloană, țintuit la pat- Ion este legat de ASTRA, Banca Generală de Asigurări, Banca Agrară, Universitatea „Daciei Superioare”, Ministru de finanțe, economist de marcă implicat în Convenția cu Germania și stabilizarea monetară, un drămuitor de excepție al resurselor energetice ale țării și un factor decisiv în Fundația Gojdu și misiunile bancare. Pot părea puține 64 de pagini. Dar scrise așa sunt, credeți-mă, un mare dar pentru iubitorul de istorie.