Casa natală a fraților gemeni Alexandru și Ion I. Lapedatu din Cernatu Săcelelor, jud. Brașov
Noutăți :
-
- Apariția volumului cu contribuțiile la Colocviul Lapedatu de la NEC din 2020. Editura Polirom a publicat volumul „România interbelică. Modernizare politico-instituțională și discurs național” coordonat de bursierii Lapedatu din anul universitar 2019/2020, Oliver Jens Schmitt, profesor de istorie sud-est-europeană la Universitatea din Viena, și Sorin Radu, profesor și decan al Facultății de Științe Socio-Umane a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Volumul cuprinde contribuțiile la Colocviul Lapedatu care nu a putut avea loc la NEC în 2020 din cauza pandemiei, alături de cercetări din proiectul UEFISCDI cu tema „Supuși sau cetățeni? Între cens și sufragiu universal: integrarea politică a țăranilor din România (1859-1940)” (citește mai mult aici).
- A cincea ediție a programului „Burse Lapedatu” („Lapedatu Fellowship”) la Colegiul Noua Europă (NEC) s-a încheiat la 4 decembrie 2023 cu un colocviu internațional. În cele cinci ediții au fost generate 41 de comunicări și 17 capitole de carte prin cercetări cu teme legate de activitatea fraților Lapedatu (cultura, religia, economia, sociologia și altele) în perioadele modernă și contemporană, în România și spațiul sud-est european. Comunicările de la Colocviul din 11 noiembrie 2022 au stat la baza articolelor publicate în „Journal of Romanian Studies (JRS)”, vol. 5, nr. 2, octombrie 2023, pag. 123-219. Alte publicații sunt în pregătire. (citește mai mult)
- Apariția volumului cu contribuțiile la Colocviul Lapedatu de la NEC din 2020. Editura Polirom a publicat volumul „România interbelică. Modernizare politico-instituțională și discurs național” coordonat de bursierii Lapedatu din anul universitar 2019/2020, Oliver Jens Schmitt, profesor de istorie sud-est-europeană la Universitatea din Viena, și Sorin Radu, profesor și decan al Facultății de Științe Socio-Umane a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Volumul cuprinde contribuțiile la Colocviul Lapedatu care nu a putut avea loc la NEC în 2020 din cauza pandemiei, alături de cercetări din proiectul UEFISCDI cu tema „Supuși sau cetățeni? Între cens și sufragiu universal: integrarea politică a țăranilor din România (1859-1940)” (citește mai mult aici).
-
- În mai 2023, Editura Școala Ardeleană anunță apariția volumului „𝑺𝒄𝒓𝒊𝒆𝒓𝒊 𝒅𝒆𝒔𝒑𝒓𝒆 𝑪𝒖𝒛𝒂 𝑽𝒐𝒅𝒂̆ de 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐮 𝐋𝐚𝐩𝐞𝐝𝐚𝐭𝐮” (Ediție îngrijită, studiu introductiv și notă asupra ediției de Ioan Bolovan). Este un proiect editorial în Colecția Istorie contemporană coordonată de Prof. univ. dr. Vasile Pușcaș la 150 de ani de la trecerea la cele veșnice a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza (n. 20 martie 1820, Bârlad – d. 15 mai 1873, Heidelberg, Germania). „Aceasta este, de altfel, însemnătatea, marea însemnătate a domniei lui Cuza Vodă în evoluția istorică a Statului român: tot ce s-a dobândit între 1859 și 1866, ca mari realizări politice și naționale, s-a dobândit și prin personalitatea Domnitorului. Țara a văzut-o și a înțeles-o și de aceea, încă în viață fiind, Cuza Vodă a intrat în domeniul legendei, iar după moartea sa, care a fost un adevărat doliu național, el a intrat pentru toate timpurile în istoria neamului, ca Domn al Unirii și al Marilor Reforme. (ALEXANDRU LAPEDATU)”
Publicația are loc sub egida Academiei Române, Centrului de Studii Transilvane, Institutului de Istorie „George Barițiu”, Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Fundației „Transilvania Leaders” și Fundației „Lapedatu”.
- În mai 2023, Editura Școala Ardeleană anunță apariția volumului „𝑺𝒄𝒓𝒊𝒆𝒓𝒊 𝒅𝒆𝒔𝒑𝒓𝒆 𝑪𝒖𝒛𝒂 𝑽𝒐𝒅𝒂̆ de 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐮 𝐋𝐚𝐩𝐞𝐝𝐚𝐭𝐮” (Ediție îngrijită, studiu introductiv și notă asupra ediției de Ioan Bolovan). Este un proiect editorial în Colecția Istorie contemporană coordonată de Prof. univ. dr. Vasile Pușcaș la 150 de ani de la trecerea la cele veșnice a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza (n. 20 martie 1820, Bârlad – d. 15 mai 1873, Heidelberg, Germania). „Aceasta este, de altfel, însemnătatea, marea însemnătate a domniei lui Cuza Vodă în evoluția istorică a Statului român: tot ce s-a dobândit între 1859 și 1866, ca mari realizări politice și naționale, s-a dobândit și prin personalitatea Domnitorului. Țara a văzut-o și a înțeles-o și de aceea, încă în viață fiind, Cuza Vodă a intrat în domeniul legendei, iar după moartea sa, care a fost un adevărat doliu național, el a intrat pentru toate timpurile în istoria neamului, ca Domn al Unirii și al Marilor Reforme. (ALEXANDRU LAPEDATU)”
